Exista oare în textele CCR un (Cal) “Troian”?

Cu toate reticențele recomandate din exterior, preluate cu mare atenție și respectate aproape cu sfințenie în momentul de fata și în tara, Curtea Constituționala este cu voia sau fără voia ei pe buzele tuturor. Să nu fim ipocriți ! Toată lumea comentează deciziile Curții, ba chiar copios, și nici măcar nu e nimic rău în asta ! Dreptul la opinie este liber ! Încălcarea sau nesocotirea acestor decizii ar însemna o catastrofă pentru orice stat de drept. Dar ca să-l citam pe Al Gore, învinsul lui Bush, după pierderea contestării alegerilor judecată de către Curtea lor, citez aproximativ din memorie « sunt total în dezacord cu decizia Curții Supreme, dar vă invit s-o respectați (…) pentru că aceasta este singura cale de urmat într-o democrație ».

Deci putem să comentăm deciziile curții, important este să le respectam.

Au apărut în ultima vreme relatări contradictorii referitoare la comunicate emise de către Curte și redactate în unele cazuri într-o manieră diferită. Nu prea se știe de cine. Presa relatează, de exemplu, că în Hotărârea Curții privind suspendarea Președintelui ar fi fost uitat cuvântul « NU » din propoziția "preşedintele Traian Băsescu NU a încălcat grav Constituţia", ceea ce ar fi dus la o inversare totală a sensului enunțului, modificând astfel în întregime părerea exprimată de către Curte.

Ziariștii de la România Liberă, specifică faptul că această greșeală s-ar fi datorat unui funcționar din interiorul instituției, ea fiind corectată în enunțul final. Tot cei de la RL menționează faptul că într-o interpelare telefonică, Președintele Curții, dl Zegrean, ar fi negat existența unor comunicate diferite trimise către Guvern și către presă, cel către Guvern fiind practic redactat greșit, în sensul că nu se cerea reactualizarea listelor până la data de 31 august 2012, ci trimiterea până la data de 31 august 2012 a listelor actualizate care au stat la baza referendumului din 29 iulie.

Această greșeală care a aruncat aproape țara în aer nu se mai știe cui se datorează, în cazul în care se verifică veridicitatea spuselor dlui Zegrean, unui grajdan sau unui troian? Cert este însă ca CCR emite comunicate de multe ori contradictorii sau de neînțeles.

Să luam exemplu Hotărârea 3 din 2 august 2012 asupra contestațiilor la referendum și Comunicatele de presă privind amânarea pronunțării deciziei în legătură cu referendumul.

Observăm că toate contestațiile au fost respinse în întregime și în unanimitate, deci și cu pasajele în care se invocă consultarea instituțiilor răspunzătoare de publicarea datelor necesare referendumului INS, AEP, MAI, dar pe de altă parte, decizia a fost amanată din cauza neconcordanței datelor furnizate de acestea după consultarea lor. S-a solicitat în consecință acea controversată comunicare a listelor permanente actualizate până la data de 31 august sau, după ultima variantă s-a solicitat până la data de 31 august comunicarea listelor actualizate după care s-a desfășurat referendumul. Una peste alta, o harababură fără margini. În plus, dacă se certifică a doua variantă, termenul de o lună pus la dispoziție Guvernului pentru comunicarea acestor liste deja folosite, este cel puțin straniu, două zile fiind mai mult decât suficient, pe listele astea s-a lucrat deja !

Să fie oare numai greșeli de sistem în redactarea textelor CCR ? S-a strecurat acolo oare un ‘virus’?  Sau e cineva care îl strecoară cu buna știința ? Ne-am uitat atent în ultima hotărâre și am observat încă un pasaj din enunțul contestațiilor pe care vi-l supunem atenției.

Oare cineva care contesta un referendum pentru că nu vrea să fie invalidat, poate cere invalidarea acestuia ? Are vreun sens ? Este o contestație la o posibilă invalidare! Ce faci când vrei să nu se întâmple asta ? Poți cere contrariul, adică validarea sau poți cere anularea. În niciun caz invalidarea.

Apropos de anulare, să ne-o reamintim pe dna Aspazia Cojocaru declarând nonșalant pe treptele CCR, înainte de luarea unei decizii, că dacă ar fi după domnia sa, referendumul ar trebui anulat. Trecând peste semnele de întrebare pe care le poate ridica o astfel de declarație, poate ‘anulat’ era cuvântul care s-ar fi potrivit în locul lui ‘invalidat’… cine știe ?

În plus, mai e de observat în acest text o cifră care dă fiori : 6 milioane de romani ar trăi în diaspora. Acum nu știm cine a făcut afirmația dintre contestatari și, după cele întâmplate, nu mai știm nici măcar dacă sunt 6 milioane, 600.000 sau orice altceva, ca o greșeală de redactare, dar oricum cifra este înspăimântătoare, mai ales prin implicațiile pe care le-ar putea avea dacă ar fi considerată reală, în desfășurarea viitoare  a unei posibile manipulări. S-ar invoca probabil, ca și în textul prezentat, numărul infim de buletine de vot destinate diasporei care ar priva-o de posibilitatea exercitării dreptului la vot. Alt scenariu devastator!

Sunt oare toate acestea simple ‘scăpări’ ?

Dă oare CCR doar dovadă de un umor ieșit din comun, pe care noi nu-l înțelegem, cerând Guvernului să actualizeze listele electorale ?? …și implicit trimițându-i pe primari să facă un ‘mini recensământ’ ad-hoc ?

Se  joacă oare CCR-ul cu Guvernul spunându-i, după declanșarea acestei nebunii, ‘opriți-vă, oameni buni, că n-ați înțeles bine ! noi nu voiam decât listele alea pe care le-ați folosit deja…da’ le voiam direct de la voi, nu de la celelalte instituții, că alea erau contradictorii, deci le voiam de la voi că doar ați lucrat pe ele ‘ !

http://www.ccr.ro/default.aspx?page=press/2012/2august

Noi ce să înțelegem ? și ce să înțelegem când Curtea dă startul acestei operațiuni și inclusiv a amânării făcând referire la art. 46 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care la alineatul (1) sună și mai amuzant :

« Art.46. - (1) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.
(2) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.
(3) Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului. »

Deci rezultă că aceasta activitate se desfășoară înaintea referendumului. Alineatul (2) și (3) se refera tot la atribuții și responsabilități tot de dinaintea referendumului, după desfășurarea lui urmând doar confirmarea. Acum, solicitările Curții au fost făcute după referendum. Aici nu prea se mai potrivește cuvântul ‘veghează’, că poți veghea la ceva cât timp e în pregătire sau desfășurare… Să fie asta oare tot o glumă ?

Oricum, nu știm ce i se reproșează acestei Curți, dar umor are cu siguranță !