Continuând analiza motivării CCR din Hotărârea
de respingere a tuturor contestațiilor introduse de către Liga Internaţională a
Românilor, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de
Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, de
Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul
în Bucureşti, cererea de intervenţie formulată, informaţiile comunicate de
Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi
Autoritatea Electorală Permanentă, precum și dlui Ionel Neamțu, cumulate de către
Curte într-un dosar unic, întrucât contestau acelașii lucru (procedura), să ne
oprim puțin la contestarea cvorumului.
Trebuie spus din plecare că CCR a respins în întregime excepțiile
de neconstituționalitate ridicate, explicând hotărârea luată printr-un mod de urmărire
a modificărilor survenite în Legea referendumului, de la apariția ei până în prezent,
și de armonizare, prin stabilirea unor condiționări cumulative, a valabilității
acestei legi.
Mai exact, mitul populist cu nuanțe anarhiste propagat de
către contestatari, adică domnia legii este stabilită după caz, în felul în care
ne convine și de unde ne convine !, adică a lua dintr-o lege una și din
altă lege altceva în măsura în care ne convine, a fost demontat în termeni
destul de duri :
« Curtea nu poate reţine aplicabilitatea pro parte a
legii în vigoare la data declanşării procedurii referendumului şi pro parte a
legii care a intervenit ulterior, astfel că, din această
perspectivă, susţinerea autorilor sesizării sfidează logica juridică ».
Mai pe înțelesul fiecăruia : nu putem amesteca
merele cu perele, așa cum nu putem pune în aceeași categorie rața cu
elicopterul întrucât amândouă zboară, după cum fac contestatarii prin invocarea
unui număr de participanți la un eveniment electoral desfășurat în cadrul unei legislații
proprii existente la acea dată (alegerile prezidențiale) și a numărului celor
care la referendum au spus ‘da’ demiterii Președintelui (un referendum de sancțiune).
Adică această manipulare de proporții în ridicarea
dreptului unei minorități, chiar dacă mare, la rangul de majoritate în limite
de exprimare legală, adică cu cvorum, reprezintă o conduită postelectorală nemaiîntâlnită,
lipsită de orice logică juridică și cu caracter preponderent populist și obstrucționist.
Se încearcă în orice chip blocarea finalizării unui
referendum prin tertipuri avocățești de joasă speță, care nu au nimic de a face
cu realitatea juridică, repetăm, chiar dacă un om, și indiferent de calitatea
lui intelectuală, nu cunoaște termeni juridici sau nu cunoaște legile, știe că
TREBUIE să le accepte întrucât oricine știe cel puțin că ‘unde-i lege nu-i
tocmeală !’.
Deci, perorațiile astea debile juridic cu ‘da, dar
suntem/reprezentăm și noi ceva’ sau ‘cuvântul dvs. contează’, ‘de ce a fost
ales cu 4 milioane și vrea sa fie demis cu 8…’, etc. țin de sfera hăului
legislativ, în care un guvern inapt și inept din punct de vedere al căii
democratice a statului de drept, înțelege să compileze, să abroge sau să
schimbe legi, după bunul plac sau după conjunctură.
In esență, decizia CCR în motivația referitoare la
stabilirea cvorumului de participare și a majorităților simple invocate de contestatari
ca alternativă conjuncturală la o lege clară promulgată –culmea ! – de către
dl Antonescu, este următoarea :
« (…) o majoritate de
voturi în sensul demiterii Preşedintelui României nu îndeplineşte condiţiile de
reprezentativitate în lipsa cvorumului necesar pentru desfăşurarea
referendumului. »
Iar acum vă
prezentăm motivarea hotărârii CCR așa cum a fost ea publicată în original. Am încercat
să subliniem anumite părți, nu din dorința de a manipula (întrucât răspunsul
este clar, iar textul este redat integral), ci doar pentru a facilita depășirea
referirilor la zeci de articole și legi care ar îngreuna ‘lectura’ textului și înțelegerea
lui intr-un mod mai facil.
Suntem în continuare
uimiți că toți cei care populează studiourile televiziunilor, probabil 95% ‘juriști’,
nu aduc niciun fel de contribuție adevărată la înțelegerea legii, pentru că
probabil ori nu-i interesează sau, mai mult ca sigur, nici n-au citit-o.
Motiv pentru care
o să continuăm, ca negrii aceia care le-au scris acestor domni doctoratele, să
ne coacem creierii și ochii (și corpul) în timp ce aleșii poporului s-au
refugiat la munte sau la mare.
Ca să intrăm în limbaj
juridic trebuie să specificăm că o facem pro bono. Adică nu dorim nimic în schimb.
Și credem că toți cei care sunt îngrijorați de ce se întâmplă în momentul de
față în România, indiferent de ce parte nu a baricadei, ci a opțiunii politice
se află, ar putea să se implice mai mult.
" CURTEA,
examinând contestaţiile referitoare
la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional
din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul
Traian Băsescu, formulate de Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în
Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de Preşedintele
Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de
Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul în Bucureşti, cererea
de intervenţie formulată, informaţiile comunicate de Institutul Naţional de
Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală
Permanentă, dovezile depuse, în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii
nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale
Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, reţine următoarele:"
sursa: Monitorul Oficial http://www.monitoruloficial.ro/RO/article--e-Monitor--339.html destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
