Exista oare în textele CCR un (Cal) “Troian”?

Cu toate reticențele recomandate din exterior, preluate cu mare atenție și respectate aproape cu sfințenie în momentul de fata și în tara, Curtea Constituționala este cu voia sau fără voia ei pe buzele tuturor. Să nu fim ipocriți ! Toată lumea comentează deciziile Curții, ba chiar copios, și nici măcar nu e nimic rău în asta ! Dreptul la opinie este liber ! Încălcarea sau nesocotirea acestor decizii ar însemna o catastrofă pentru orice stat de drept. Dar ca să-l citam pe Al Gore, învinsul lui Bush, după pierderea contestării alegerilor judecată de către Curtea lor, citez aproximativ din memorie « sunt total în dezacord cu decizia Curții Supreme, dar vă invit s-o respectați (…) pentru că aceasta este singura cale de urmat într-o democrație ».

Deci putem să comentăm deciziile curții, important este să le respectam.

Au apărut în ultima vreme relatări contradictorii referitoare la comunicate emise de către Curte și redactate în unele cazuri într-o manieră diferită. Nu prea se știe de cine. Presa relatează, de exemplu, că în Hotărârea Curții privind suspendarea Președintelui ar fi fost uitat cuvântul « NU » din propoziția "preşedintele Traian Băsescu NU a încălcat grav Constituţia", ceea ce ar fi dus la o inversare totală a sensului enunțului, modificând astfel în întregime părerea exprimată de către Curte.

Ziariștii de la România Liberă, specifică faptul că această greșeală s-ar fi datorat unui funcționar din interiorul instituției, ea fiind corectată în enunțul final. Tot cei de la RL menționează faptul că într-o interpelare telefonică, Președintele Curții, dl Zegrean, ar fi negat existența unor comunicate diferite trimise către Guvern și către presă, cel către Guvern fiind practic redactat greșit, în sensul că nu se cerea reactualizarea listelor până la data de 31 august 2012, ci trimiterea până la data de 31 august 2012 a listelor actualizate care au stat la baza referendumului din 29 iulie.

Această greșeală care a aruncat aproape țara în aer nu se mai știe cui se datorează, în cazul în care se verifică veridicitatea spuselor dlui Zegrean, unui grajdan sau unui troian? Cert este însă ca CCR emite comunicate de multe ori contradictorii sau de neînțeles.

Să luam exemplu Hotărârea 3 din 2 august 2012 asupra contestațiilor la referendum și Comunicatele de presă privind amânarea pronunțării deciziei în legătură cu referendumul.

Observăm că toate contestațiile au fost respinse în întregime și în unanimitate, deci și cu pasajele în care se invocă consultarea instituțiilor răspunzătoare de publicarea datelor necesare referendumului INS, AEP, MAI, dar pe de altă parte, decizia a fost amanată din cauza neconcordanței datelor furnizate de acestea după consultarea lor. S-a solicitat în consecință acea controversată comunicare a listelor permanente actualizate până la data de 31 august sau, după ultima variantă s-a solicitat până la data de 31 august comunicarea listelor actualizate după care s-a desfășurat referendumul. Una peste alta, o harababură fără margini. În plus, dacă se certifică a doua variantă, termenul de o lună pus la dispoziție Guvernului pentru comunicarea acestor liste deja folosite, este cel puțin straniu, două zile fiind mai mult decât suficient, pe listele astea s-a lucrat deja !

Să fie oare numai greșeli de sistem în redactarea textelor CCR ? S-a strecurat acolo oare un ‘virus’?  Sau e cineva care îl strecoară cu buna știința ? Ne-am uitat atent în ultima hotărâre și am observat încă un pasaj din enunțul contestațiilor pe care vi-l supunem atenției.

Oare cineva care contesta un referendum pentru că nu vrea să fie invalidat, poate cere invalidarea acestuia ? Are vreun sens ? Este o contestație la o posibilă invalidare! Ce faci când vrei să nu se întâmple asta ? Poți cere contrariul, adică validarea sau poți cere anularea. În niciun caz invalidarea.

Apropos de anulare, să ne-o reamintim pe dna Aspazia Cojocaru declarând nonșalant pe treptele CCR, înainte de luarea unei decizii, că dacă ar fi după domnia sa, referendumul ar trebui anulat. Trecând peste semnele de întrebare pe care le poate ridica o astfel de declarație, poate ‘anulat’ era cuvântul care s-ar fi potrivit în locul lui ‘invalidat’… cine știe ?

În plus, mai e de observat în acest text o cifră care dă fiori : 6 milioane de romani ar trăi în diaspora. Acum nu știm cine a făcut afirmația dintre contestatari și, după cele întâmplate, nu mai știm nici măcar dacă sunt 6 milioane, 600.000 sau orice altceva, ca o greșeală de redactare, dar oricum cifra este înspăimântătoare, mai ales prin implicațiile pe care le-ar putea avea dacă ar fi considerată reală, în desfășurarea viitoare  a unei posibile manipulări. S-ar invoca probabil, ca și în textul prezentat, numărul infim de buletine de vot destinate diasporei care ar priva-o de posibilitatea exercitării dreptului la vot. Alt scenariu devastator!

Sunt oare toate acestea simple ‘scăpări’ ?

Dă oare CCR doar dovadă de un umor ieșit din comun, pe care noi nu-l înțelegem, cerând Guvernului să actualizeze listele electorale ?? …și implicit trimițându-i pe primari să facă un ‘mini recensământ’ ad-hoc ?

Se  joacă oare CCR-ul cu Guvernul spunându-i, după declanșarea acestei nebunii, ‘opriți-vă, oameni buni, că n-ați înțeles bine ! noi nu voiam decât listele alea pe care le-ați folosit deja…da’ le voiam direct de la voi, nu de la celelalte instituții, că alea erau contradictorii, deci le voiam de la voi că doar ați lucrat pe ele ‘ !

http://www.ccr.ro/default.aspx?page=press/2012/2august

Noi ce să înțelegem ? și ce să înțelegem când Curtea dă startul acestei operațiuni și inclusiv a amânării făcând referire la art. 46 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care la alineatul (1) sună și mai amuzant :

« Art.46. - (1) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.
(2) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.
(3) Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului. »

Deci rezultă că aceasta activitate se desfășoară înaintea referendumului. Alineatul (2) și (3) se refera tot la atribuții și responsabilități tot de dinaintea referendumului, după desfășurarea lui urmând doar confirmarea. Acum, solicitările Curții au fost făcute după referendum. Aici nu prea se mai potrivește cuvântul ‘veghează’, că poți veghea la ceva cât timp e în pregătire sau desfășurare… Să fie asta oare tot o glumă ?

Oricum, nu știm ce i se reproșează acestei Curți, dar umor are cu siguranță !

CCR a decis : Cvorumul de validare a referendumului este constituțional

„ susţinerea autorilor sesizării (nn. ‚de neconstitutionalitate) sfidează logica juridică”

Continuând analiza motivării Aceste fraze ingroapa USL daca ar vrea sa repete referendumulAceste fraze ingroapa USL daca ar vrea sa repete referendumulCCR din Hotărârea de respingere a tuturor contestațiilor introduse de către Liga Internaţională a Românilor, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul în Bucureşti, cererea de intervenţie formulată, informaţiile comunicate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă, precum și dlui Ionel Neamțu, cumulate de către Curte într-un dosar unic, întrucât contestau acelașii lucru (procedura), să ne oprim puțin la contestarea cvorumului.

Trebuie spus din plecare că CCR a respins în întregime excepțiile de neconstituționalitate ridicate, explicând hotărârea luată printr-un mod de urmărire a modificărilor survenite în Legea referendumului, de la apariția ei până în prezent, și de armonizare, prin stabilirea unor condiționări cumulative, a valabilității acestei legi.

Mai exact, mitul populist cu nuanțe anarhiste propagat de către contestatari, adică domnia legii este stabilită după caz, în felul în care ne convine și de unde ne convine !, adică a lua dintr-o lege una și din altă lege altceva în măsura în care ne convine, a fost demontat în termeni destul de duri :

« Curtea nu poate reţine aplicabilitatea pro parte a legii în vigoare la data declanşării procedurii referendumului şi pro parte a legii care a intervenit ulterior, astfel că, din această perspectivă, susţinerea autorilor sesizării sfidează logica juridică ».

Mai pe înțelesul fiecăruia : nu putem amesteca merele cu perele, așa cum nu putem pune în aceeași categorie rața cu elicopterul întrucât amândouă zboară, după cum fac contestatarii prin invocarea unui număr de participanți la un eveniment electoral desfășurat în cadrul unei legislații proprii existente la acea dată (alegerile prezidențiale) și a numărului celor care la referendum au spus ‘da’ demiterii Președintelui (un referendum de sancțiune).

Adică această manipulare de proporții în ridicarea dreptului unei minorități, chiar dacă mare, la rangul de majoritate în limite de exprimare legală, adică cu cvorum, reprezintă o conduită postelectorală nemaiîntâlnită, lipsită de orice logică juridică și cu caracter preponderent populist și obstrucționist.

Se încearcă în orice chip blocarea finalizării unui referendum prin tertipuri avocățești de joasă speță, care nu au nimic de a face cu realitatea juridică, repetăm, chiar dacă un om, și indiferent de calitatea lui intelectuală, nu cunoaște termeni juridici sau nu cunoaște legile, știe că TREBUIE să le accepte întrucât oricine știe cel puțin că ‘unde-i lege nu-i tocmeală !’.

Deci, perorațiile astea debile juridic cu ‘da, dar suntem/reprezentăm și noi ceva’ sau ‘cuvântul dvs. contează’, ‘de ce a fost ales cu 4 milioane și vrea sa fie demis cu 8…’, etc. țin de sfera hăului legislativ, în care un guvern inapt și inept din punct de vedere al căii democratice a statului de drept, înțelege să compileze, să abroge sau să schimbe legi, după bunul plac sau după conjunctură.

In esență, decizia CCR în motivația referitoare la stabilirea cvorumului de participare și a majorităților simple invocate de contestatari ca alternativă conjuncturală la o lege clară promulgată –culmea ! – de către dl Antonescu, este următoarea :

« (…) o majoritate de voturi în sensul demiterii Preşedintelui României nu îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate în lipsa cvorumului necesar pentru desfăşurarea referendumului. »

Iar acum vă prezentăm motivarea hotărârii CCR așa cum a fost ea publicată în original. Am încercat să subliniem anumite părți, nu din dorința de a manipula (întrucât răspunsul este clar, iar textul este redat integral), ci doar pentru a facilita depășirea referirilor la zeci de articole și legi care ar îngreuna ‘lectura’ textului și înțelegerea lui intr-un mod mai facil.

Suntem în continuare uimiți că toți cei care populează studiourile televiziunilor, probabil 95% ‘juriști’, nu aduc niciun fel de contribuție adevărată la înțelegerea legii, pentru că probabil ori nu-i interesează sau, mai mult ca sigur, nici n-au citit-o.

Motiv pentru care o să continuăm, ca negrii aceia care le-au scris acestor domni doctoratele, să ne coacem creierii și ochii (și corpul) în timp ce aleșii poporului s-au refugiat la munte sau la mare.

Ca să intrăm în limbaj juridic trebuie să specificăm că o facem pro bono. Adică nu dorim nimic în schimb. Și credem că toți cei care sunt îngrijorați de ce se întâmplă în momentul de față în România, indiferent de ce parte nu a baricadei, ci a opțiunii politice se află, ar putea să se implice mai mult.

" CURTEA,

examinând contestaţiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, formulate de Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul în Bucureşti, cererea de intervenţie formulată, informaţiile comunicate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă, dovezile depuse, în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, reţine următoarele:"

sursa: Monitorul Oficial http://www.monitoruloficial.ro/RO/article--e-Monitor--339.html destinat exclusiv informarii persoanelor fizice

Fara niciun dubiu, CCR a decis: BOICOTUL NU E NECONSTITUTIONAL!

-        Pentru toți cei care din lipsă de timp sau dintr-o proastă obișnuință de a-și forma părerile, împrumutându-le de la mai mult sau mai puțin dubioși analiști care invadează studiourile în această perioadă

-        Pentru cei care nu s-au prezentat la vot deoarece nu au dorit să legitimeze un șir intolerabil de abuzuri din partea USL-ului sau, pur și simplu, scârbiți de întreaga clasă politică, au ignorat-o în întregime

-        Dar, mai ales, pentru cele peste 8 milioane de români care s-au prezentat la vot, sperând ca în acest fel să poată rezolva un conflict politic intern fără sfârșit

Precizăm următoarele :

1)     Toate contestațiile depuse la Curte în legătură cu referendumul au fost respinse

2)     Contestația care ne interesează în cazul de față este cea a USL-ului care a invocat atât de trâmbițata legitimitate sau nu a Președintelui Băsescu, rezultată în urma unei strategii de boicot care n-ar fi avut nimic în comun cu Constituția și cu standardele europene, ba dimpotrivă, le-ar fi încălcat grav, aducând prejudicii masive conștiinței cetățenilor și decredibilizând astfel legislația în vigoare - 8 milioane și jumătate de oameni ar fi devenit în acest fel niște ‘nedreptățiți’, câștigători ai unei cauze pe care Traian Băsescu le-a furat-o trișând, o ‘majoritate’ de care trebuie ținut cont. În tot acest discurs demagogic se uită un singur lucru : legea este lege și trebuie să funcționeze nu ca o teoremă care mai necesită demonstrații, ci ca o axiomă care se aplică și atât.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A DECIS :

Contestația introdusă de USL cu privire la boicotarea referendumului de către PDL și susținătorii lui Traian Băsescu este NECONSTITUȚIONALĂ. Adică a fost respinsă. Adică, mai departe, faptul că cineva hotărăște să nu participe la un vot sau să-l boicoteze, faptul că cineva îndeamnă pe altcineva să nu participe la un vot sau să-l boicoteze, nu este neconstituțional.

Pentru cine nu are timpul, răbdarea sau interesul să citească motivarea CCR și în general a legilor, am făcut-o noi pentru că numai în felul ăsta sperăm să nu mai auzim în fiecare zi tânguielile astea fără sfârșit, purtate toate într-o logică strâmbă - matematic și juridic.

Iată, pe scurt, că d-aia nu le citește nimeni, de lungi ce sunt, iar acest aspect este folosit cu o nesimțire uluitoare de către cei certați cu legea, fragmentele din Decizia CCR în care se arată clar, negru pe alb și fără putință de tăgadă, faptul că BOICOTUL NU ESTE NECONSTITUȚIONAL.

Hotărârea nr.3 din 2 august 2012

asupra contestațiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie 2012

privind demiterea Președintelui României Traian Băsescu

sursa: Monitorul Oficial http://www.monitoruloficial.ro/RO/article--e-Monitor--339.html destinat exclusiv informarii persoanelor fizice

Intrucât juriștii nu prea se inghesuie să ne explice, iar de analiști ne-am săturat până peste urechi, sperăm ca măcar în acest fel, opinia publică să poată fi informată în mod corect, direct de la sursă.